Activitatea fizică şi-a câştigat rolul şi locul bine determinat în profilaxia afecţiunilor cardiovasculare prin numeroasele cercetări efectuate asupra influenţei acestui parametru care au cuprins:
Date epidemiologice
Studiul adaptărilor fiziologice induse de antrenament la sportivii de performanţă, susceptibil de a diminua riscul afecţiunilor cardiovasculare
Studiul relaţiei factori de risc – antrenament
Maladia coronariană se instalează odată cu înaintarea în vârstă când calibrul vascular tinde să scadă datorită formării la nivelul peretelui intern al vaselor a plăcilor de aterom. Scăderea lumenului antrenează, proporţional, scăderea vitezei de circulaţie la nivelul coronarelor, astfel încât, la dimensiuni foarte mici ale acestuia apare ischemia tradusă clinic prin crize de angină pectorală(angor pectoral).
Factorii de risc implicaţi în apariţia acestei afecţiuni pot fi clasificaţi în:
Factori independenţi de modul de viaţă – ereditari (malformaţii coronariene ale părinţilor)
Factori dependenţi de obişnuinţele comportamentale: hiperlipemie, tabagism, inactivitate fizică, obezitate, stres (risc nefast bine demonstrat)
Relaţia dintre factorii de risc şi probabilitatea relativă de a dezvolta maladia coronariană este ilustrată în tabelul următor:
Hipertensiunea arterială reprezintă creşterea valorilor presiunii arteriale peste limitele normale corespunzătoare vârstei şi taliei. În sensul medical al termenului HTA există ca o recunoaştere a valorilor tensionale dincolo de care creşte riscul de apariţie a unor complicaţii cerebrale, cardiace, renale.
Factorii de risc implicaţi în apariţia HTA sunt reprezentaţi de:
Ereditate (antecedente hipertensive la părinţi)
Vârstă
Rasă
Regim alimentar( exces de sodiu)
Contraceptive orale
Inactivitate fizică (sedentarism)
În România bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate fiind responsabilă de 62% din decese. Decesele de cauză hipertensivă au crescut astfel de la 48,6 la suta de mii de locuitori în 1970 la 89,3 la suta de mii de locuitori în 2004 și 91,2% în 2016. Mortalitatea specifică prin aceste boli înregistrează o tendinţă de creştere, iar rata standardizată de mortalitate se situează deasupra mediei europene conform datelor Institutului National de Statistică şi a organizaţiei Health for all.
În ultimii 10 ani, prin programe derulate la nivel mondial şi european, monitorizate de organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale, care au alocat fonduri uriaşe, s-a demonstrat rolul benefic al exerciţiului fizic în prevenirea apariţiei afecţiunilor cardiovasculare punându-se accent pe:
Schimbarea obiceiurilor cotidiene
Suprimarea fumatului
Consumul de alcool cu moderaţie
Respectarea orelor de odihnă şi a repausului post efort
Creşterea nivelului efortului practicat
Dintre aspectele de mai sus, practicarea efortului fizic dozat, individualizat şi monitorizat, nu se desfăşoară la noi în ţara la parametrii optimi deşi se derulează de 5 ani un program OMS de prevenire a afecţiunilor cardio-vasculare.
Posibilele cauze ar fi:
necunoaşterea efectelor benefice ale efortului fizic asupra indicilor funcţionali cardio-vasculari;
lipsa timpului ce ar trebui alocat desfăşurării unei activităţi fizice după un program riguros alcătuit;
lipsa fondurilor necesare pentru plata orelor de activitate fizică desfăşurate într-o sală bine dotată.
Exerciţiile fizice trebuie efectuate după anumite reguli:
1. examen medical efectuat înaintea începerii programului de pregătire
2. periodicitatea programului
3. durata şi intensitatea lecţiilor adaptate particularităţilor indivizilor
4. mediul favorabil
5. nivelul de efort evaluat pe date clinice.
In concluzie activitate fizică, trebuie să ocupe un loc important în profilaxia afecţiunilor cardiovasculare, fapt evidenţiat de diferenţele statistice semnificative ale incidenţei maladiei coronariene ţi hipertensiunii arteriale la cei ce practică regulat efort fizic şi cei ce desfăşoară doar ocazional o activitate motrică.